homestorialuoghipersonetradizioninaturagastronomialibripoesielinks
   
 

home > tradizioni > lu matrimoniu de 'nna vota

 

Lu matrimoniu de nna vota

 

Signorina,
l'amore erompe impetuoso dal mio cuore, simile a piena di fiume; non posso piu' trattenerlo. Ho cercato di opprimere nel profondo del mio cuore questo vivo sentimento, ma invano ! Ecco il momento del mio ardire e sento il bisogno impellente di dichiarare sinceramente e profondamente che l'amo !! Non faccio adulazioni, mi sembrano volgari. Se la sua anima gentile non pensa a nessuno, posso sperare che il suo cuore possa essere mio ? Nella speranza di un suo riscontro La aspetto. FIRMA (lettera originale degli anni Venti)
Gentilissimo Signore,
Prima di ogni altro perdoni se per circostanze speciali di famiglia ho ritardato a rispondere alle sue lettere. Io e i miei apprezziamo la sua considerazione per la nostra famiglia e la ringraziamo.
Saremmo contenti di aderire alla sua richiesta, ma siccome lei non ancora ha sistemato, in maniera stabile e sicura, l'esercizio di qualcuna delle sue professioni, non possiamo accogliere per il momento la sua domanda. Se continuerà nella sua attuale decisione se ne potrà parlare in seguito.
Alla sua domanda se io corrisponda al suo affetto comprenda che ora io non posso risponderle affermativamente. Per amare non basta che una persona chieda d'essere amata, bisogna che l'amore si senta nell'animo e certo non si può sentire per chi non si conosce. In tale intelligenza e con l'augurio di poterci intendere in un avvenire non lontano, la ossequio anche da parte di mio cognato.
FIRMA 2 giugno 1922

 

Lettere d'amore

La lettera d'amore, spessu, era lu mezzu cu dici a nna vagnona ca eri interessatu a iddha, ca vulivi cu la canusci meju, insomma ca t'eri 'nnamuratu. Chiru cchiù scurnusu la facìa purtare de nn'amicu o nn'amica (rufianu). A quantu dicene era raru cu riceve l'ambasciata: la lettera a vote vanìa strazzata se lu messaggiu era craditu e cu nu se ne ddunane li genitori, sinò turnava arretu all'interessatu, ca offesu la mannava affà nculu, oppuru ciarcava otri modi cu sse pozza vvicinare...

 

Lu 'nnamoramentu

... Nna vota lu fidanzamentu era nnu mumentu 'mportante de la vita de li giovani. La zzita o lu zzitu se scucchiavane già tra li quattordici e li quinnici anni tra chiri de lu stessu cetu sociale. A ddhi chiempi, li fimmene nu ssivene quasi mai se no cu bbannu alla vicina de casa, alla Chesia pe la Missa, la nuvena, la predaca, la festa patrunale o fore allu vannigne o alla ccota de le vulie.
Ddhe picca vote ca se truvàvene, se cuntavene cu ll'occhi o a segni o cu lli stornelli quannu stivene fore. Lu fattu era ca nu sse stia mai ccoti: le fimmene stivene cu lle fimmene e li masculi cu lli masculi. Puru quannu se ballava, nu ballavane mai masculi e fimmene. Pe lli contatti tra de iddhi li giovani se sarvivene spessu de lu "rufianu", ca era chiru ca purtava e nucìa 'mbasciate. Li stesse cose succedivane no ssulu fra li povareddhi, ma puru tra la gente bbona e li signuri...

 

Lu corteggiamentu

Quannu lu masculu vulìa cu se fidanza, ciarcava cu sse face bbidere passannu e spassannu sutta casa de iddha. Spattava cu esse o la spattava alla ssuta de Missa e lla ccumpagnava a ccasa secutannula. 'Rravati a casa se mantìa all'angulu e spattava cu la pozza vadire ttorna. Ci era possibile, li mannava puru nnu ricalu, cu lli moscia ca li vulìa bene e cu la convince cu lli dice sine. Li quai nascivene quannu, dopu ca la fimmana l'era dittu sine, lu masculu s'era pprasantare a lli genitori de la zzita. Li cchiù sveji e sfacciati scivene direttamente a ccasa (qualche vota la risposta era: "nnu tegnu fije de mmaratare"), mentre chiri scurnusi e paurusi mantivene 'nnu taccareddhu a rretu la porta de casa e quannu la mmane lu sire l'apria e lu vadìa cadire inthra, se li piacìa lu giovane (la mamma sapìa sempre li cose comu stavene) lu taccareddhu lu trasìa a ccasa, se nò lu manava mmenzu lla via, o lu mantìa de costi alla porta ci vulìa cu sse 'nforma meiu. Quannu la mmane lu vagnone vadìa lu taccareddhu manatu, se facìa capace ca nnu lu vulivene e canciava aria. Se nvece stia trasutu a ccasa, lu vagnone se facìa curaggiu e trasìa... e ciarcava a lli genitori la manu de la fija.

 

Lu fidanzamentu

Lu prima giurnu festivu, lu zzitu purtava a ccasa alla zzita li genitori soi. Quisti, poi, se truvàvene nn’otra vota pe llu scambiu de li neddhi de fidanzamentu, e nn’otra vota 'ncora cu parlane de dota e de matrimoniu, comu succede puru moi. Tannu li matrimoni, quasi tutti, se facivene pe 'nteressu...
Prima cu ppuntene lu matrimoniu, s'erane mmantìre d'accordu susu alla dota e mute vote, quannu nu nc'era l'accordu, mantivene lu tramanzanu cu bbide ci riuscìa cu ttrova nna soluzione. Mute vote li matrimoni nnu riuscivene, puru ca nc'era lu tramanzanu. Lu fidanzamentu putìa durare anni e finu a quannu tutte li cose nnu nn’erene state sistemate. A casa li zziti se ssattavene una de nna parte e l'otru de l'otra parte de la banca e li genitori a nn'angulu de la casa ca li vardavene.

 

Lu fucire

Quannu li genitori erene contrari allu fidanzamentu e li doi giovani se vulivene veramente, allora dicidivene cu sse ne vannu citti citti de casa (cu se ne fuscene) e cu bba abbitene pe qualche giurnu a nn’otra vanna: quasi sempre a ccasa de nn'otru parente. Turnati, poi, abbitavene a ccasa de iddhu finu a quannu nnu ccunvincivene li genitori de iddha cu lli pijene 'ntorna a ccasa e trasivene sulamente quannu vanivene pardunati pe l'affrontu ca specialmente la fimmana ìa fattu. Li fusciuti se spusavene sempre lu lunidia alla mmane mprimu (versu le cinque o li sei cu li cumpari - quasi sempre parenti - ma senza li genitori).Riuscivene cu hannu nnu stozzu de dota, ma nci pardivene li ricali de li parenti, ca nnu se santivene obblicati a li doveri datu ca li doi erene fattu paccatu. Lu pranzu a menzedie se facìa cu li intra intra.

 

La promessa

Doi o ttre samane primu de lu matrimoniu, li zziti scivene cu ccaccene le carte allu Municipiu e annanzi a ll'impiecatu mantivene la firma susu a lli documenti de statu civile, ca poi vanivene esposti intra a llu Cumune.
Poi scivene alla Chesia e puru qquai mantivene la firma e lli certificati, ca se chiamavene "pubblicazioni" (o bandi), vanivene mpisi su llu purtune de la Chesia. La sira li zziti 'nvitavene a casa de iddha parenti e amici e lli offrivene lu cafè, li dolci e lu rosoliu. La prumessa se dava quasi sempre de sciuvidia. Dopu se facìa la stima, n'otra cerimonia cioè pe cacciare la dota, e la socra pe st'occasione, certe vote, ricalava alla zita na collana. De moi allu matrimoniu, la zzita nnu ssia cchiui de casa, se no pe necessità e ccumpagnata de li famigliari de lu zzitu.

 

L'invitu

Muti anni a rretu nu nc’erene li partecipazioni, ma l'invitu vanìa fattu a vuce. Li zziti, ognunu pe cuntu sou, 'nvitava li amici. Li parenti vanivene 'nvitati de li genitori, ca scivene cu lli fannu visita a ccasa. Quista era na parte delicata de lu cerimoniale percè spessu se rrisçavane brutte ficure e offese de li nvitati ca nne profittavene cu sse fannu mari cu nu mmintene la manu mposcia (potenza de li sordi!). Tutti l'otri vanivene 'nvitati de nna ristiana misa a mposta de li genitori de li zziti.

 

La dota de lu masculu...

De la dota facìa parte sia la rrobba ca li mobili. Allu masculu tuccava la casa, li mobili de l'entrata, li seggie, lu specchiu, li piatti, li furcine, li cucchiari e la cucchiara, li curteddhi, lu crucifissu, l'acquasantiera, lu scarfalettu, li pignate e lu pignateddhu, li padali, l'oiu, li fave, li pasuli, le vulìe, lu pane, li uncini e la catina de lu sicchiu. Li rrobbe erene chire necessarie: qualche paru de cosi, qualche camisa, lu cappottu, li quasette, lu scuffulinu (la papalina), li camasule, li fazzuletti e li carzunetti.

 

... e de la fimmana

La fimmana purtava lu lettu fattu a tristeddhi cu lu saccune de cacchiame, de fronne o de crini, la cascia, la matthrabanca, li farsure de rame russa, lu trapedi. Li rrobbe se cuntavene a panni: nc'era lu pannu de sei, de dudici, de diciottu, de trenta ecc. a seconda de li sordi ca tanivene. Lu pannu de sei era composta de: sei cisciuni de rrobba o de percalla; sei stusciafacce; sei fazzuletti de cuttone; sei pezze pe llu cantaru; sei chine (fodere) pe lli cuscini; sei fazzuletti fatti allu fierru; sei fazzuletti de lana; sei camise de rrobba; sei mappine fatte allu talaru; nna pettinessa; nnu spedicaturu (pettene); doi scialle de lana; nna cuperta de sita; nna mbuttita.

 

Lu matrimoniu

Lu sposaliziu se facìa a doi mumenti diversi. De sabbutu se spusavene nnanzi all'impiecatu de lu statu civile e poi ognunu turnava a casa sua; de duminaca, 'nvece, spusavene alla Chesia. Alla ssuta de casa, la zzita, vistuta cu l'abbitu viancu (prima la sposa si vistia cu ll'abitu a culure, rosa o celeste, e tuttu ornamentatu) e cu llu velu a ncapu ca rravava finu a nterra, tajava lu nastru de rrobba ca tanivene, 'nnanzi la porta doi vagnunceddhe, e poi, sutta razzu de lu sire, de nu frate o de lu cumpare, scìa alla Chesia cu a rretu lu corteu, fattu de lu zitu cu la cummare, de la mamma e de le coppie de l'otri famigliari (prima chiri de iddha e poi de iddhu) e amici. Stu corteu facìa la spaccata de lu paese all'ampede finu alla Chesia e, manu manu ca passava, tutti li ristiani se nfacciavene susu lla porta cu bbidene la zzita. Spicciata la Missa, li sposi ssivene sutta razzu e, rravati susu allu purtune, li 'nvitati li manavene cacai, caramelle e cannallini. Tutti li vagnoni se manavene a nterra, cu li rrobbe nove, cu ccoiene quanti cchiù cacai e caramelle erene capaci. Se furmava ttorna lu corteu e se facìa ttorna la spaccata de lu paese finu alla casa de lu sposu addunca era statu preparatu lu banchettu. Lu sposaliziu se facìa sempre a llu paese de la fimmana.

 

Lu banchettu

A llu banchettu, oltre alli sposi e alli genitori, nc'erene puru li parenti e li amici. Prima cu ccuminciavene lu banchettu, li zziti se scanciavene li rrobbe cu nnu se mbruscene, ca se mantivene ttorna la sira, primu de l'otra cerimonia. Li sposi se ssattavene alla tavala cchiù ranne e de fronte a lla via cu a rretu l'ortu. Prima cu sse ssettene a 'ntavala la socra mantìa alla sposa li ricchini e la collana. De costi alli sposi, se ssattavene li cumpari e li genitori e poi tutti l'otri 'nvitati. Li vagnoni vanivene ssattati alla bancatedda. Se manciavene maccarruni cu llu sucu de carne, purpette cu lu sucu e fritte, foje cotte allu quadarottu cu la carne de porcu, legumi alla pignata, panzarotti de risu, noci, fanucchi, lacci e alla fine lu spumone e lu cafè (negli anni '50 invece solo pasuli a rrussu, fave e ciciri rrustuti e taraddhuzzi). Nu nn’era mancare lu mieru bbonu e cu quistu facivene li brindisi, ca 'nventavene tannu pe tannu (Quistu è mieru de la terra mia fazzu nu brindisi alla cumpagnia ed è mieru de ua rosa fazzu nu brindisi allu sposu e alla sposa). La sira se facia la cerimonia pe tutti chiri ca nu nn’erene sciuti allu banchettu. Se dava lu spumone, menzu alli ranni e 'nnu stozzu a lli vagnoni, lu cafè ciocculatu, lu rosoliu (verde, giallu e russu), li dolci fatti a ccasa e lu cafè bbonu. Ci lu masculu era forastieru, la cerimonia de la sira se facìa ntorna a llu paese de lu sposu. Durante sia allu banchettu ca alla cerimonia se ballava puru, no sempre masculi cu fimmine, la mazzurca, lu valzer, la polca e la quatrija.

 

Lu giurnu dopu

Quannu la mamma de iddhu la mmane mprimu de lu giurnu dopu lu matrimoniu, purtava a ccasa a lli spusati lu latte, lu cafè, li paste e la frattata, pijava li cisciuni usati la notte e li spannìa sulla loggia cu fface bbadire ca la nora nu nn’era stata tuccata de ciuveddhi... Li sposi ssivene de casa sulamente dopu ottu giurni, e iddha se facìa la permanente cu fface bbadire ca era ddavantata signora.

 

La casa de li sposi

Li zziti, ognunu pe cuntu sou nchivene la casa sia de mobili ca de tuttu chiru ca sarvìa pe l'avvenire. L'abitazione era fatta de casa, cammara e cucina. A rretu nc'era l'ortu cu la cisterna e la foggia. Li invitati, dopu la cerimonia, scivene bbidene la casa e li ricali ca stivene sposti sulli mobili. Nc’erene muti sposi, però, ca scivene a ccasa affittu. Tanivene nna sula casa cu llu lettu a tristeddhi e a ddha ssutta mantivene li provviste, comu lu padale de li fiche. Lu focalire era a tammurru cu lla vucca inthra casa, a ddunca se ssattavene quatthru, cinque ristiani cu sse scarfene. Nc’era puru ciunca, pe diversi anni, abbitava sutta la cantina prima cu rrìa cu sse face nna cammara.